Doctor in horticultura, Statiunea de cercetare Voinesti - filiala Bilcesti, Arges
E toamna bogata si secetoasa, secolul e XXI, iar gandul la painea zilei de maine ii bantuie pe tot mai multi romani. Desi in vara asta au fost recolte record, tocmai s-a anuntat ca Romania are un risc mediu de foamete in viitorul apropiat, in timp ce Polonia si Ungaria stau linistite. Vecinii nostri au avut planuri si viziuni pe termen lung, preluate si mentinute de toate guvernele succesive, nu reduse la zero, de cate ori s-a schimbat guvernul, ca la noi. Ei le-au aratat respect taranilor si au infiintat lanturi de banci de creditare agricola, cu dobanda subventionata de stat. In Romania, doar s-a vorbit despre toate acestea. In Ungaria si Polonia n-au fost furate conductele de irigatii, firele de cupru de pe stalpii electrici, lemnul si piatra din grajdurile pustiite, dalele de beton din canalele de aductiune a apei din Baragan. Dar, mai cu seama, in aceste tari nu s-au distrus livezile statiunilor de cercetari pomicole, nu s-au taiat cu drujba milioane de meri, peri si pruni, aflati pe rod, pe terenurile retrocedate anapoda. In schimb, in Romania s-au intamplat toate aceste catastrofe. La statiunea de cercetari pomicole din Bilcesti, judetul Arges, pana in 1990, erau peste 30 de salariati, din care 8 cercetatori. Astazi, mai sunt doar 6 angajati, din care doi cercetatori: Catalin Badescu si Cristina Badescu. Din 170 de hectare de plantatii si campuri experimentale, statiunea mai are numai 58 de hectare; restul au fost retrocedate, iar cea mai mare parte a suprafetelor retrocedate a fost defrisata. Pentru Catalin Badescu, doctor in stiinte horticole, cu specializarea afin de cultura, soarele rasare in continuare la Bucuresti, la Academia Agricola si Silvica, dar si in comuna argeseana Voinesti, la statiunea pomicola de care apartine. Face parte dintr-o generatie de aur a s