Atât la nivel mondial, cât şi al UE sau în ţara noas-tră, politicul continuă să interfereze în mod nefericit (de cele mai multe ori) cu economicul. Să lămurim, o dată pentru totdeauna, ce este cu implicarea politicului în economie: de ce se întâmplă, ce justificare sau motivaţie există? Pentru că nu vorbim nici pe departe de un fenomen "românesc", ci de unul global tot mai acut!
Lucrurile sunt foarte simple: mediul economic din orice ţară este influenţat în modul cel mai direct şi critic de legi şi norme impuse de clasa politică şi guvern. Fără bunăvoinţa politicienilor, oamenii de afaceri ar trebui să "se zbată" mult mai mult pentru a fi profitabili în interior şi competitivi la nivel mondial. Guvernanţii sunt cei care stabilesc nivelul taxelor directe şi indirecte (impozit pe profit sau venit, taxe salariale, TVA, accize etc.); tot ei pot simplifica sau dimpotrivă face oricât de birocratic şi neprimitor regimul investiţiilor străine, legăturile comerciale ale unei ţări cu partenerii săi etc. Desigur, politicienii au la rândul lor constrângeri care îi determină să fie atenţi la mediul economic. În primul rând este vorba despre alegători. Cu cât economia merge mai bine, cu atât alegătorii sunt mai optimişti şi votea-ză cu partidele aflate la guvernare; este aşadar interesul tuturor guvernelor să îşi "alinte" votanţii, deci implicit să favorizeze un mediu economic în care aceştia au salarii mai mari, ofertă de produse diversă, pot accesa credite mai ieftin şi în condiţii lejere.
În al doilea rând şi poate mai important, partidele ca entităţi şi oamenii politici la nivel personal au nevoie de bani pentru campaniile electorale şi de suportul (făţiş sau discret) al mediului de afaceri. Şi aşa începe spinoa-sa problemă a intereselor divergente: în principiu, oamenii politici trebuie să reprezinte interesele maselor în general (sau măcar ale electoratului prop