Cum octombrie este proclamată luna inteligenţei, am vrut să-i întâlnim pe românii recunoscuţi oficial ca făcând parte din clubul exclusivist al celor mai inteligenţi oameni de pe planetă.
I-am găsit grupaţi în Mensa, asociaţia internaţională a oamenilor inteligenţi (cei care au un IQ de peste 131 şi care reprezintă doar 2% din populaţia planetei), la care România a aderat în 1991. Mă aşteptam să descoperim nişte ciudaţi, cu aspect de „tocilari", cu un limbaj greu de descifrat, cu toane şi aere, oameni suficienţi lor înşile. Am avut surpriza să dăm peste oameni cât se poate de normali, cu hobby-uri şi dileme obişnuite, dar de un pragmatism specific doar celor cu mintea ageră.
„Patalamaua" care conferă statutul de „mensan" constă într-un e-mail primit la aproximativ două săptămâni de la susţinerea unui test bazat pe o matrice progresivă Raven. „În cazurile în care cel testat nu are acces la o căsuţă de e-mail, este trimisă o scrisoare prin poştă cu acelaşi conţinut - rezultatul testului. Singura dovadă a apartenenţei la Mensa este un card de membru pe care-l eliberăm în câteva zile", spune Rudolph Mihaiu, responsabilul cu relaţiile publice din cadrul Mensa.
Egalitarism în Mensa
Un top al celor mai inteligenţi membri Mensa România nu există pentru că testul Mensa folosit aici poate măsura doar până la IQ-ul de 145 (acesta urmărind doar depistarea celor eligibili), dar mai ales pentru că nimeni nu-şi doreşte o ierarhie în Organizaţie: „Considerăm inoportună potenţiala ierarhizare internă care ar putea apărea dacă scorurile ar fi cunoscute de membrii organizaţiei.
Cu toate acestea, orice membru poate, printr-o cerere către conducerea organizaţiei, să îşi afle propriul IQ din punct de vedere al punctajului: 2% peste 132, 1% peste 138 sau punctaj maxim, adică mai mult de 145", ne explică Rudolph Mihaiu. Până acum, în România s-a
