Tinerii care vor să se căsătorească ar dori ca nunta lor să iasă din tipare. De cele mai multe ori, se aleg însă cu obiceiuri moştenite de la familiile reunite care nu vor să facă rabat de la tradiţie.

„Da!" e răspunsul care pare punctul culminant al unei relaţii. Desigur, e răspunsul la cea mai aşteptată întrebare: „Vrei să te căsătoreşti cu mine?". Dacă totul s-a petrecut şi într-un decor special, a se citi romantic, atunci fericita domnişoară pe cale să fie doamnă este cu atât mai mulţumită. Pentru cei neexperimentaţi, simplul „da" pare ultima replică înainte de mult-aşteptatul „şi au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi". Dar nu este aşa deloc. Până acolo, rămâne de planificat nunta.

Socoteala de-acasă n-a ţinut cont de părinţi

„Am fost naivă atunci când am crezut că nimic altceva nu mai contează după ce Daniel mi-a pus inelul de logodnă pe deget. Nici nu mi-am dat seama că greul a început când le-am spus părinţilor. S-au bucurat nespus, dar, cum niciunul dintre noi nu are alţi fraţi sau surori, fiecare părinte vrea să facem nunta în felul lui", a povestit Irina Grigoraş (27 de ani), din Bucureşti.

Ea a fost cerută de soţie în urmă cu o lună, iar acum încă încearcă să găsească o soluţie să împace părinţii conservatori cu dorinţa lor de a avea o nuntă simplă şi cât mai ieşită din tipare.„Da, vreau rochie albă şi buchet pe care să-l arunc domnişoarelor, dar nu vreau să mă peţească, să mă ia de acasă, să fiu udată, cum vrea tata-socru, sau să-mi pun basma pe «Ia-ţi mireasă ziua bună» şi să chiuim în faţa blocului, cum vrea mama", a explicat tânăra. Daniel (29 de ani) îşi doreşte o ceremonie scurtă şi apoi un weekend la munte cu prietenii apropiaţi, unde să facă grătare şi să se distreze trei zile şi trei nopţi.

„Nici vorbă să-mi iasă planul! Când m-a auzit mama, a spus că vreau s-o fac de ruşine şi că o fac de r