Comisiile pentru licitaţii, al căror scop este să asigure transparenţa alocării banilor publici, tac mâlc dacă văd nereguli. Iar după ce contractele încheiate cu firmele aleşilor locali sunt descoperite, şansele ca acestea să fie anulate sunt aproape de zero.
Din cei peste 1.300 de consilieri jude-ţeni ai României, 747 sunt acţio-nari la 1.200 de firme, iar aproximativ 10% dintre ei cu o mână votează bugetele locale, iar cu alta dau contracte propriilor firme. Iar această statistică, prezentată ieri de secretarul general al Agenţiei Naţionale pentru Integritate, nu include soţiile, fraţii, copiii şi părinţii aleşilor locali, pe numele cărora sunt adesea trecute firme abonate la licitaţii publice.
„Este o modalitate de drenare a banilor publici. Este clar: consilierul judeţean votează pentru buget şi mai departe din acest buget, banii ajung la firma respectivă. Este exact problema de bază: drenarea banilor", a explicat Georgescu. ANI încearcă acum să identifice membrii familiilor aleşilor locali care au firme implicate în astfel de contracte. Iar dacă aşa arată situaţia la consiliile judeţene, verificarea de-cla-raţiilor de avere şi interese ale aleşilor din consiliile locale ar putea scoate la lumină chiar mai multe cazuri.
Mai mulţi consilieri judeţeni şi şefi de Consilii Judeţene au fost acuzaţi de conflict de interese sau incompatibilitate pentru că firmele la care sunt acţionari au câştigat contracte din bugetele locale sau pentru că şi-au păstrat funcţiile de conducere la alte companii. Săptămâna aceasta, inspectorii de integritate au anunţat că Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Laszlo Sofalvi, a încălcat regimul incompatibilităţilor pentru că şi-a păstrat funcţia de specialist relaţii în cadrul Rompetrol. Un caz răsunător este cel al Preşe-dintelui Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, acuzat de conflict de inte
