Locuim într-o lume răsturnată. De pildă, poezia şi cei care o scriu se află într-o margine tristă şi prăfuită a interesului public. În schimb, centrul scenei este ocupat de non-valori ce sunt luate drept modele de către mulţimea precară sufleteşte şi intelectual.
Am închipuit un proiect cultural menit să atragă atenţia asupra poeziei române de astăzi şi să încerce să ajute la acea necesară re-aşezare corectă a scării de valori. El se numeşte Poezia română contemporană şi are două paliere. În primul rând: o Gală a poeziei române contemporane, care se va desfăşura în seara zilei de 19 noiembrie, la Ateneul Român. Coorganizator, alături de Uniunea Scriitorilor, este Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, iar parteneri sunt TVR şi Radioul public, care sperăm să transmită evenimentul. Noutatea absolută a acestei Gale anuale este că, la fiecare ediţie, există un selecţioner, de fiecare dată altul, ales dintre criticii literari de prestigiu. Acesta propune şi asumă o listă de poeţi reprezentativi în viziunea sa. Selecţionerul primei ediţii este Nicolae Manolescu. Al doilea palier al proiectului este un turnir poetic, Cununa de lauri de la.... În cadrul său, o filială a USR, cu o echipă compusă din şase poeţi (dintre care unul sau maximum doi pot fi poeţi invitaţi din alte filiale), „provoacă” o altă filială la o întrecere poetică ce are loc într-un spaţiu de mare tradiţie culturală. După prima rundă de lecturi, un juriu format din trei critici literari şi din unul sau doi reprezentanţi ai cititorilor, alege şase poeţi din cei doisprezece concurenţi şi, totodată, alege echipa învingătoare care, anul următor, invită o altă filială la concurs. În runda a doua de lecturi, din cei şase concurenţi rămaşi în concurs se califică trei, iar în a treia rundă se decide câştigătorul Cununii de lauri. Ce rost are un asemenea concurs? Pe de o parte, rostul său este să-i
