„Populaţia“ activă de pe Facebook a depăşit-o pe cea reală a Europei. Şi, recunoaştem sau nu, reţeaua de socializare a schimbat o generaţie care îşi ghidează viaţa după numărul de „like“-uri virtuale.
Dimineţile omului modern nu mai seamănă cu cele de acum câţiva ani. Ne trezim şi ne ducem spre duş, ne spălăm pe dinţi, luăm micul dejun şi bem o cafea. Între toate aceste activităţi de rutină, şi-a făcut loc un intrus: reţeaua de socializare. În drumul spre baie verificăm activitatea de pe Facebook din timpul nopţii.
Ziarul de la micul dejun a fost înlocuit cu permanenta verificare a contului de pe reţeaua socială sau cu plantarea de roşii în celebrul joc
FarmVille. Facebook a devenit mai mult decât o simplă oprire pe internet. Face legătura între toate activităţile zilei, distruge sporul la muncă şi mânâncă mai multe minute decât ne-am putea imagina. Potrivit unui studiu realizat în Statele Unite de compania de analiză pentru internet Nielsen, în medie, utilizatorii de peste Ocean au petrecut lunar 53,5 miliarde de minute pe Facebook.
Cei din Marea Britanie au petrecut fiecare peste 25 de minute la fiecare intrare pe reţeaua socială. De la schimbarea statusului, la verificarea fotografiilor postate de prieteni sau la citirea ştirilor, Facebook reprezintă o fereastră spre o lume virtuală care ne ocupă din ce în ce mai mult timp. Şi, în plus, cum altfel am fi putut ţine minte datele de naştere ale tuturor colegilor sau ne-am fi putut „spiona" colegii de liceu ori foştii iubiţi?
Totuşi, socializarea virtuală are şi o faţă ascunsă, deloc plăcută. Între paginile de Facebook se ascund dependenţe, depresii, angoase. Astfel, potrivit unui studiu al Universităţii Stony Brook (SUA), citat de site-ul cnet.com, utilizatorii tineri, în special fetele, riscă să dezvolte depresii din cauza reţelei sociale. Astfel, cu cât sunt mai active o
