La sfârşit de octombrie, în locurile care respectă vechea tradiţie românească, se sărbătoreşte încheierea anului agricol, după ce se culeg ultimele roade ale toamnei.
1 /.
Tradiţia lăsată din moşi-strămoşi a căpătat însă accente exagerate în anii comunismului, când Nicolae Ceauşescu impusese sărbătorirea Zilei Recoltei în prima duminică a lunii octombrie, ca un fel de sărbătoare naţională. Recolte "record la hectar", expoziţii agricole, defilări, manifestaţii, "cele mai mari producţii din istorie", tone de grâu şi "porumb ştiuleţi în medie la hectar", cele mai frumoase junici în ciudatul carusel "Miss Vaca", "eroi ai noii revoluţii agrare" şi multe alte asemenea ingredient socialiste. Toate acestea transfomaseră bucuria simplă a ţăranului legată de roadele toamnei în altceva!
MULTIMEDIA VIDEO evz.roVezi mai multe Cum era Ziua Recoltei pe vremea lui Ceauşescu La sfârşit de octombrie, în locurile care respectă vechea tradiţie românească, se sărbătoreşte încheierea anului agricol, după ce se culeg ultimele roade ale toamnei. VIDEO evz.roVezi mai multe Cum era Ziua Recoltei pe vremea lui Ceauşescu (II) VIDEO evz.roVezi mai multe Cum era Ziua Recoltei pe vremea lui Ceauşescu (III)
Cu cătuşe şi pistol
Românii se bucurau însă, mai ales că nu prea era rost de cine ştie ce petreceri în anii 70-80. Se umpleau pieţele de legume şi fructe, apăreau mustăriile.
În Bucureşti, Piaţa Obor devenea neîncăpătoare. De exemplu, pe 1 octombrie 1969, Ceauşescu se adresa "din piaţă" oamenilor, vorbindu-le despre "binefacerile socialismului la oraşe şi la sate". Prin parcuri cânta fanfara până se însera, lumea se distra: "Restaurantul Feroviarul de pe Griviţei era împodobit cu ardei capia înşiraţi pe sfoară şi cântau lăutarii de răsuna cartierul", spune pensionarul Liviu Popa, fost brav inginer-mecanic la IAS Blejeşti, judeţul Teleorman
