Insanatosirea sectorului financiar este necesara, dar nici pe departe suficienta pentru revenirea economica. Pentru a intelege ce este de facut, trebuie sa intelegem care erau problemele economiei inainte ca aceasta criza sa se declanseze.
Solutia vine direct din diagnostic: cheltuieli guvernamentale sustinute, cu scopul facilitarii restructurarii, promovarea conservarii energiei, reducerea inegalitatii si reformarea sistemului financiar global de o asa maniera incat sa nu se mai creeze o acumulare de rezerve, spune Joseph Stiglitz, premiant Nobel pentru economie, potrivit Slate.
In primul rand, sustine profesorul de economie de la Universitatea Columbia, trebuie spus ca America si lumea au fost victimele propriului succes. Dezvoltarea productivitatii a depasit ca ritm cresterea cererii, ceea ce inseamna ca angajarile in domeniul productiei au incetinit. Forta de munca a trebuit sa se orienteze inspre servicii.
Pentru America si Europa, necesitatea ca forta de munca sa se reorienteze spre altceva decat productie este marita de faptul ca nu numai ca numarul de locuri de munca in productie este limitat pe plan global, ci o parte tot mai mica din aceste slujbe va fi pe plan local.
Globalizarea a fost unul dintre factorii care au contribuit la a doua problema: cresterea inegalitatii. Transferul veniturilor de la cei care sunt dispusi sa cheltuiasca la cei care nu sunt dispusi micsoreaza cererea agregata. In acelasi mod, cresterea pretului energiei a condus la transferul puterii de cumparare de la SUA si Europa la exportatorii de petrol care, recunoscand volatilitatea preturilor la energie, au economisit mare parte din acesti bani.
Problema finala care a contribuit la slabiciunea cererii globale agregate a fost crearea, de catre statele emergente, de uriase rezerve valutare. Tarile au inteles ca fara rezerve risc
