Se pare că cei de la Nokia au prins guvernul pe picior greşit. Şi la nemţi au făcut la fel, în 2007, când finlandezii au decis să mute fabrica din Bochum la Cluj. Degeaba spun preşedintele şi premierul că ştiau încă de pe atunci ce avea să se întâmple cu fabrica, mai util era să se fi ştiut din timp cât va ţine investiţia.

Acum, autorităţile române nu au altceva de făcut decât să aplice lecţia pe care au s-o înveţe de la liderii germani pentru a dezamorsa această veritabilă bombă socială: alte proiecte, alţi investitori. Misiune aproape imposibilă, astăzi, pe fondul noului val de contracţie economică.

Deşi Nokia de azi nu mai are forţa pe care o avea cu patru ani în urmă, retragerea sa din România (care e simultană cu închiderea a încă două fabrici mai mici din Mexic şi SUA) va influenţa prognoza de creştere economică a României pentru anul viitor, recunoaşte premierul român, care adaugă că Guvernul încearcă să minimizeze acest lucru. De altfel, premierul s-a prezentat urgent la Cluj, în încercarea de a-i linişti pe cei 2200 de angajaţi pe care Anul Nou îi va găsi fără loc de muncă, dezvăluind că sunt deschise negocieri cu alţi zece potenţiali investitori, printre care nemţii de la Bosch. 21 de proiecte pentru toată ţara s-ar afla în diverse stadii de negociere, susţine şeful guvernului în contextul eforturilor de calmare a spiritelor. Dar viitorii şomeri de la Jucu l-au ascultat fără să-şi manifeste prea tare nemulţumirea. Încurajările premierului au avut, toate, concluzia că orice municipiu şi orice judeţ care are o infrastructură pregătită va fi un catalizator pentru investiţii străine, a mai spus premierul, avertizând parcă şefii unor oraşe precum Brăila că a sosit vremea verificării temelor şi valorificării premiselor pentru investiţii. Şeful Guvernului a promis că se va implica direct, ca factor de mediere între Executiv şi autorităţile l