Mihail Rotenberg este un ins uluitor, cu o viaţă ca un roman. După ce a făcut furori în Sylicon Valley, s-a întors în România să facă vin.
Are aproape 60 de ani şi este încă un bărbat în toată puterea. Doar puţin adus de spate, amintire de la un accident de motocicletă. Ne primeşte în curtea cramei de la Ceptura, îmbrăcat de muncă, un tricou şi nişte pantaloni pe care celebrul lui Merlot a lăsat câteva pete roşii, cizme de cauciuc. Din soarele fierbinte al acestei veri indiene, intrăm în răcoarea conacului. O clădire nouă, aflăm, în ciuda parfumului de epocă. Totul este strâmb, pereţii, unghiurile, tocurile uşilor... Pentru că le-a interzis constructorilor să folosească scule de măsurat. Pe pereţi, picturi de valoare.
Mihail Rotenberg este un ins fabulos, cu o viaţă ca un roman. Un geniu hi-tech. Plecat după facultate din România, el este creatorul standardului 802.11, care se va numi Wi-Fi. Inventator al switch-ului ethernet şi al Wireless Broadband Access. Toate astea l-au umplut de bani. Unii spun că averea sa e în primele zece din Israel. Nişte miliarde bune de euro.
Plictisit de atâta înaltă tehnologie, se retrage la Ceptura, unde cumpără nişte ruine şi se apucă să facă vin. Mai întâi ca hobby, pentru a le face cadou prietenilor, câte o sticlă, de Crăciun sau de Paşte. Iubeşte vinul cum iubeşte arta. Cu pasiune. Bea puţin, cel mult două pahare pe zi. De obicei după masă. E aproape vegetarian, dar nu se dă în lături de la o fleică zemoasă, sau de la micii de la Cocoşatu, pe care îi adoră. Îţi lasă gura apă când îţi vorbeşte cât de bine merge Merlot-ul lui cu o fasole bătută sau cu ciuperci.
"Într-un fel, cheia succeselor e că mi-am tranformat hobby-urile în profesie. Meseria mea a fost de inginer. Aşa erau vremurile şi moda atunci în anii ’70. Din cauza asta m-am dus la matematică, la Lazăr. Ingineria îţi dădea posibilitatea să a
