Două situri arheologice de pe vremea dacilor, incluse în patrimoniul naţional, sunt lăsate în paragină de 15 ani.
Siturile arheologice din Bacău au devenit, de ceva vreme, raiul căutătorilor de comori veniţi tocmai din Ucraina, Ungaria şi Republica Moldova. Tamasidava şi Zargidava, cele două cetăţi dacice din judeţul Bacău, sunt locurile ideale de scotocit, abandonate fiind de autorităţi. Prima se află în comuna Răcătău, la 40 de kilometri de municipiul Bacău, şi a doua în satul Brad, comuna Negri, la 25 de kilometri de oraş. Zargidava este a doua cetate dacică din ţară ca mărime, după Sarmisegetuza.
Au fost studiate de arheologi timp de 40 de ani, iar acum sunt lăsate în paragină. Nimic din peisajul zonei nu oferă potenţialilor turişti un indiciu al trecutului istoric. Marcajele lipsesc, iar singurii ghizi sunt locuitorii din zonă.
Menţionate de Ptolomeu
„Ambele cetăţi sunt acum pârloagă. Au năpădit buruienile, troscotul, spinii şi iarba. Nimeni nu se mai interesează de ele. Amândouă sunt pomenite în scrierile marelui învăţat Ptolemeu, care le-a inclus pe o hartă făcută chiar de el“, a afirmat istoricul băcăuan Eugen Şendrea, fostul director al Oficiului Judeţean pentru Patrimoniul Cultural Naţional Bacău. Şendrea explică cum arătau în vremurile lor bune cetăţile ajunse azi ruine.
„Aveau ziduri puternice, să reziste în cazul unui atac. Aici erau teritorii ale dacilor neocupaţi de romani. Armatele romane n-au ajuns niciodată în zona Moldovei. S-au oprit la Sarmisegetuza, mult mai aproape de Roşia Montana. Pe romani îi interesa aurul de acolo“, a adăugat istoricul Şendrea. De-a lungul celor aproape 40 de ani de săpături, arheologii au reuşit să scoată la lumină din cele două cetăţi dacice tezaure monetare, bijuterii, arme, unelte, dar şi un număr impresionant de fragmente ale vaselor din ceramică folosite de daci.
@N_P
