Nagy Ivan este primul salvamontist scafandru din Bihor, cu brevet internaţional . Pasionat de munte şi inspirat de Jacques Cousteau, orădeanul vrea să se pensioneze din această meserie, care implică riscuri în fiecare zi.

Meseria de salvator montan o faci din plăcere sau nu o faci deloc. Aceasta este părerea lui Nagy Ivan, orădeanul care şi-a petrecut ultimii douăzeci de ani pe munte, ajutând la salvarea persoanelor aflate în pericol, şi care este primul scafandru cu brevet internaţional din Bihor. „Inspirat de filmele lui Jacques Cousteau, am visat de mic să ajung scafandru, să descoper lumea din adâncurile apelor. Realitatea de la noi din ţară este însă cu totul diferită de ceea ce am văzut în acele filme", povesteşte Nagy Ivan. Prima peşteră în care s-a scufundat este Izbândiş din Şuncuiuş, unde a înţeles pentru prima dată că distanţa parcursă în apă într-un spaţiu închis este cu totul alta decât o scufundare normală, în spaţiu deschis. „Doza de adrenalină este mult mai mare în peşteră, unde apele sunt tulburi, nu ai vizibilitate, iar panica îţi este cel mai mare duşman", spune salvamontistul scafandru.

Vrea să se pensioneze făcând scufundări

În 1994, acesta a făcut un curs internaţional de scafandri salvatori, cu instructori din Statele Unite ale Americii, devenind astfel primul scafandru de salvare din judeţul Bihor. De atunci a pregătit noi generaţii de salvatori montani şi spune că vrea să se pensioneze din această meserie, fiindcă nu se vede făcând nimic altceva. „Aveam 16 ani când am descoperit speologia şi, împreună cu nişte prieteni, ne-am înscris în primul club de cercetare a carstului din Bihor", îşi aminteşte orădeanul, recunoscând că cel mai mult l-a atras spre acest domeniu necunoscutul. După doi-trei ani a început scufundările, fiindcă majoritatea peşterilor se termină sau încep cu un sifon, astfel încât este foarte important să şti