Mâncăm ouă stresate şi ne comportăm ca nişte găini zăpăcite. Pentru producătorii care nu s-au adaptat nu există scuză.
„Comisia Europeană a mai ouat o directivă", ne anunţa, zilele trecute, o distinsă prezentatoare TV, dând ochii peste cap. Ouăle provenite de la găini crescute în cuşti cât o coală de hârtie A4 nu vor mai putea fi comercializate în Uniunea Europeană, începând cu 1 ianuarie 2012. Din felul cum a fost prezentată ştirea, decizia de la Bruxelles pare să cadă ca o ghilotină.
Să fim serioşi. Multe se pot spune despre „birocraţia de la Bruxelles", dar nu că dă ordonanţe de azi pe mâine, precum guvernele de la Bucureşti. În realitate, Comisia nu face decât să aplice o decizie a statelor membre, care au fost de acord că acest model de creştere a păsărilor trebuie eliminat. Şi nu au decis aceasta ieri, ci în 1999! România a aderat la Uniune la 1 ianuarie 2007. A început negocierile în februarie 2000 şi le-a încheiat în decembrie 2004. Ştiam, aşadar, la deschiderea negocierilor, că avem 12 ani pentru a aplica această directivă. Nu era târziu nici la închiderea capitolelor - ne mai rămăseseră şapte ani. Ba, chiar în momentul aderării, mai aveam cinci ani la dispoziţie.
Azi, 30 la sută din ouăle de pe piaţa noastră provin din crescătoriile ce nu vor mai fi conforme după 1 ianuarie. Pentru producătorii care nu s-au adaptat nu există scuză. Şi nici pentru Ministerul Agriculturii (miniştri au fost mulţi, instituţia e una singură ), în caz că nu a informat din timp asociaţiile de producători. Care asociaţii însă puteau face lobby la Bruxelles, împreună cu alţi producători de profil din alte ţări, pentru a mai prelungi, eventual, termenele. România nu este singurul stat membru prins pe picior greşit de directiva veche de 12 ani. Se vede însă că producătorii ceilalţi, adaptaţi, au avut mai multă trecere la Comisie. Nu va fi nicio amânare, avertiza zile