Luni are loc inaugurarea oficială a primei etape din investiţia de 108 milioane de euro în staţia de epurare a Capitalei, de la Glina. Lucrările au început în 2007 iar banii provin din fonduri nerambursabile ISPA - 58,34 la sută, împrumuturi de la Banca Europeană de Investiţii - 27,48 la sută şi BERD- 10,99 la sută dar şi din fonduri de la bugetul de stat, în proporţie de 3,19 la sută. Aproximativ jumătate din apele uzate din canalizarea Bucureştiului vor fi epurate la Glina.

Investiţia de mediu de la Glina este considerată a fi una dintre cele mai mari din Europa de Sud. În prima etapă, din apele uzate care provin din canalizarea Capitalei se vor elimina materialele solide cu ajutorul grătarelor rare şi a celor dese. Urmează apoi eliminarea nisipului, a materialelelor decantabile, a substanţelor organice (azot şi fosfor) şi în final epurarea biologică. În urma epurării apei, nămolul rezultat după obţinerea biogazului este deshidratat şi depozitat controlat. Iniţial, construcţia staţiei de epurare de la Glina a început în anii 1980 însă proiectul a fost abandonat.

În 2004, din cauză că Bucureştiul era singura capitală europeană fără o staţie de epurare a apelor uzate, Comisia Europeană şi Guvernul României au decis să contribuie la cofinanţarea proiectului şi au încheiat un Memorandum de Finanţare pentru alocarea de fonduri nerambursabile. Început în 2007, proiectul staţiei de epurare Glina ar fi trebuit finalizat în decembrie 2009 dar, din cauza numeroaselor probleme, a fost finalizat în 2011. Investiţia aparţine Primăriei Capitalei şi va trece în administrarea Apa Nova.

Luni are loc inaugurarea oficială a primei etape din investiţia de 108 milioane de euro în staţia de epurare a Capitalei, de la Glina. Lucrările au început în 2007 iar banii provin din fonduri nerambursabile ISPA - 58,34 la sută, împrumuturi de la Banca Europeană de Investiţii -