Premierul rus vrea să creeze o Uniune Eurasiatică urmând „standardele europene“ şi „adaptând experienţa Schengen“. Vladimir Putin nu se mai vede doar în fruntea Rusiei, ci şi liderul acestei Uniuni. Declaraţiile recente ale lui Putin demonstrează că experimentul integraţionist din Uniunea Europeană este destul de popular nu numai în zonele învecinate, dar chiar şi la Kremlin. Numai că premierul rus are atât programe pe termen scurt, cât şi viziune pe termen lung.

Vladimir Putin a semnat, săptămâna trecută, un articol-manifest prin care intenţiona să demonstreze că are soluţii nu doar pentru Rusia şi spaţiul ex-sovietic, dar şi pentru restul ţărilor lumii, în contextul avansării globalizării după criza internaţională curentă. Anunţându-şi candidatura pentru viitoarele alegeri prezidenţiale din Rusia, premierul rus a vrut să arate că are o viziune pe termen lung, are un plan pe termen scurt şi este racordat jocurilor prezente şi de perspectivă de pe scena mondială. Echipa sa de geopoliticieni l-a sfătuit să ia în considerare o dezvoltare a globalizării, să ia în seamă procesele integraţioniste regionale şi să adauge interacţiunilor din sistemul internaţional viitor şi relaţiile inter-regionale. De unde a rezultat iniţiativa constituirii Uniunii Eurasiatice.

Continuitate şi noutate

Propunerea lui Putin are elemente de continuitate şi elemente de noutate. Din start, el respinge asocierea cu tentativele de reînviere a URSS. Continuitatea admisă porneşte însă tot din punctul destrămării URSS, anume de la Comunitatea Statelor Independente, formula stabilită pentru păstrarea "legăturilor miriapodice" între popoarele din spaţiul ex-sovietic. A urmat sugestia din 2000 privind realizarea unei Comunităţi Economice Eurasiatice (care îşi are originile în proiecţii geoeconomice anterioare, venite dinspre aria Asiei Centrale), iar apoi Uniunea Vamală Rusia - Belaru