Dacă stresul este mai greu de controlat, obiceiurile care ţin de alimentaţie, de fumat şi de activitatea fizică pot fi educate pentru a face diferenţa între o inimă sănătoasă şi una bolnavă.
La capitolul decese survenite prin accidente cardiace, România ocupă locul al patrulea în lume, după Rusia, Bulgaria şi Ungaria, în ceea ce-i priveşte pe bărbaţi şi locul al treilea în ceea ce le priveşte pe femei. Aceasta este concluzia raportului pe 2010 al American Heart Association, ce analizează rata deceselor survenite în urma bolilor cardiovasculare, coronariene şi în urma atacului vascular cerebral. Specialiştii spun că aceste statistici ar putea arăta mult mai bine prin schimbarea stilului de viaţă.
„S-a observat că, la nivelul întregii populaţii, schimbarea stilului de viaţă contează în proporţie de 70% în prevenirea bolilor cardiovasculare, inclusiv a infarctului miocardic acut, mult mai mult decât medicamentele. Iar prevenţia înseamnă în primul rând nutriţie adecvată, activitate fizică zilnică, stoparea fumatului şi controlul stresului", subliniază prof. dr. Dan Gaiţă, preşedintele Fundaţiei Române a Inimii. În cazul pacienţilor care au suferit deja un infarct, la acest program de prevenţie trebuie adăugat şi tratamentul medicamentos.
Renunţarea la fumat, esenţială
Este dovedit că fumatul duce la scăderea nivelului de colesterol „bun" în sânge şi la îngustarea arterelor. Mai mult, studii americane desfăşurate timp de 15 ani au arătat că persoanele tinere care fumează au un risc mai mare de a dezvolta diabet zaharat, pentru că nicotina scade secreţia de insulină la nivelul pancreasului. Iar diabetul zaharat este el însuşi un factor de risc pentru infarctul miocardic, pentru că afectează vasele. În plus, deşi infarctul nu are preferinţe pentru gen, fumătoarele împătimite care iau şi anticoncepţionale au un risc mai mare de a face infarct mio
