De luni, Bucureştiul a intrat în rândul capitalelor europene: primarul general a inaugurat Staţia de epurare a apelor reziduale de la Glina. Valoarea totală a lucrărilor se ridică la peste 108 milioane de euro, bani alocaţi din fonduri europene. Primele lucrări de la Glina începeau acum mai bine de 26 de ani.
În 1989, din cauza situaţiei politice, construcţiile la staţia pentru apele uzate de la Glina au fost sistate. În 2002, reprezentanţii Comisiei Europene şi cei ai Ministerului Mediului au decis ca prioritatea numărul 1 pentru Bucureşti să fie construirea unei staţii de epurare. Primarul General, Sorin Oprescu, spune că realizarea ei aduce Bucureştiul pe harta capitalelor europene.
"Din nou, Bucureştiul mai face un pas spre marile capitale europene, ne îndreptăm cu paşi repezi spre normalitate. Bucureştiul era singura capitală din Europa care nu beneficia de o staţie de epurare a apelor menajere, pluviale şi industriale. Acum are această staţie şi sunt bucuros să pot oferi oraşului şi locuitorilor săi o viaţa mai bună", spune primarul general.
Staţia de epurare se întinde pe 42 de hectare. Curtea arată ca un spaţiu pentru lansat navete spaţiale, mai ales că în centru se află cinci rezervoare imense în formă de ou. Este uşor să realizezi că te afli într-un loc în care se colectează reziduurile de la mirosul apelor uzate, care se face simţit încă de la intrare. Complexul staţiei este plin de conducte şi reţele, corpuri, casete pentru decantare a apelor uzate, grătare sau bazine pline de nămol.
Care este procesul de epurare a apei, explică directorul adjunct al ApaNova, Epsică Chiru: "Apele sunt colectate prin instalaţiile de canalizare ale blocurilor, prin reţeaua de colectoare secundare ajunge în casetă şi cu ajutorul casetei care în principiu este localizată sub râul Dâmboviţa. Apele sunt transportate şi evacuate aici din municipiul
