În Belgia, negociatorii au găsit un acord privind reforma statului, dezbătută de peste un an, de când ţara este condusă de un Guvern demisionar. Belgia ar putea avea şi un prim-ministru francofon, după ce a fost condusă timp de 48 de ani doar de politicieni flamanzi.

Corespondenta RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan

Acordul ar trebui să rezolve principalele probleme aflate la baza discordiei între comunităţile francofonă şi flamandă.

O reformă a sistemului electoral, scindat între francofoni şi flamanzi şi transferul de competenţe regionale către nivelul federal sunt principalele elemente ale acordului.

Ideea ar fi că cele şapte partide care negociază pentru moment să poată proceda acum la formarea unui Guvern înainte de 17 octombrie, data viitorului summit european.

Detaliile acordului încă nu sunt cunoscute, ele ar trebui comunicate marţi, 11 octombrie, când pachetul de reformă a statului este dezbătut de Parlamentul federal.

Scindarea circumscripţiei electorale de la periferia Bruxelles-ului, numite Bruxelles Halle Vilvoorde (BHV) a fost deja agreată la începutul lunii septembrie. Această reformă garantează drepturi sporite francofonilor care trăiesc în regiunea flamandă, limitrofă Capitalei.

În viziunea naţionaliştilor flamanzi care au câştigat alegerile din iunie 2010, aceste drepturi ale francofonilor ar fi trebuit mai degrabă reduse şi iată de ce orice înţelegere între comunităţi a fost blocată.

Acum, negociatorii s-au pus de acord şi în privinţa transferului unor competenţe regionale (printre care cele privind serviciile sociale) către nivelul federal.

Acordul global este unul fragil, spun analiştii, care prevăd şi o modificare a Constituţiei, astfel încât cel puţin drepturile câştigate de francofoni să devină ireversibile.

Belgia are însă acum nevoie de un Guvern stabil. În plină criză finan