Capacitatea de a avea o perspectivă pozitivă asupra vieţii nu ţine de puterea oamenilor de a înfrunta orice provocare, ci de modul în care funcţionează creierul, spun specialiştii citaţi de BBC.
Un studiu publicat în revista „Nature" explică modul în care apare optimismul, demonstrând că veştile bune despre viitor sunt procesate mult mai bine de creier, în timp ce aspectele negative sunt practic ignorate. Mai exact, apariţia acestor sentimente de încredere este determinată de modul în care funcţionează lobii frontali.
Pentru a face dovada acestui lucru, cercetătorii au evaluat creierul subiecţilor incluşi în studiu cu ajutorul imagisticii prin rezonanţă magnetică funcţională. Astfel, specialiştii au detectat o activitate crescută în lobii frontali ai creierului (zonă care controlează emoţiile) de fiecare dată când voluntarii constatau că realitatea este mai satisfăcătoare decât credeau. De asemenea, cercetătorii au stabilit că, după ce sunt informaţi despre nivelul de risc real al unui eveniment, oamenii îşi modifică estimările numai dacă riscul este mai mic decât îl evaluaseră iniţial.
Atunci când subiecţii au estimat că riscul de cancer este de 40% şi au aflat că riscul real era de 30%, au avut tendinţa ca la a doua estimare să spună că riscul este mai mic, de 32%. Dar, dacă iniţial au spus 10%, puţini dintre voluntari şi-au modificat răspunsul.
În schimb, când realitatea este mai sumbră decât supoziţiile lor, persoanele optimiste manifestă cea mai slabă activitate în zona lobilor frontali, aceştia ignorând noile informaţii. „Cu cât suntem mai optimişti, cu atât sunt mai puţine şanse de a fi influenţaţi de informaţiile negative", conchide Tali Sharot, unul dintre autorii studiului.
