Brevetele naţionale şi cele europene asigură în prezent doar o protecţie teritorială, fără a acoperi întregul ansamblu al Pieţei Interne. UE vrea o reformă a actualului sistem.
Dezbaterea „Reforma sistemului de brevetare în Uniunea Europeană - cheia deblocării potenţialului inovativ al economiei europene", organizată la sfârşitul săptămânii trecute, la Centrul InfoEuropa, şi-a propus reunirea factoriilor interesaţi de crearea la nivelul UE a unui nou sistem de brevetare. Un astfel de sistem ar fi mai accesibil din punctul de vedere al costurilor şi ar proteja într-un mod eficient dreptul de proprietate intelectuală.
Acum, sistemul de brevetare european este unul fragmentat şi costisitor, din cauza faptului că brevetele naţionale şi cele europene asigură doar o protecţie teritorială, fără a acoperi întregul ansamblu al Pieţei Interne. Fragmentarea pieţei unice pentru brevete are consecinţe majore în materie de competitivitate a Europei faţă de ceilalţi actori economici majori de pe scena internaţională, în principal faţă de SUA, Japonia sau China.
Avantaje pentru România
„Orice acţiune în instanţă poate intra sub incidenţa diferitelor dispoziţii şi proceduri naţionale. În consecinţă, reclamanţii şi pârâţii îşi asumă riscul unor litigii multiple referitoare la acelaşi brevet în mai multe state membre ce implică costuri substanţiale", a declarat Răzvan Horaţiu Radu, subsecretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Europene.
Acesta a subliniat avantajele pe care România le-ar avea ca urmare a unei astfel de reforme legislative. „Companiile româneşti vor putea obţine brevete de invenţie cu costuri substanţial reduse faţă de actualul brevet european. Traducerea automată în limba română şi fără costuri a tuturor documentelor de brevet (descriere, revendicări şi desene) va contribui la o mai largă diseminare a informaţiei tehnologice",
