ELENA MANTA GALATI – FAGARAS, loc de întâlnire a două binecuvântate ţinuturi româneşti Braşov, Editura Lux Libris, 2010
In Elogiul satului românesc sau în Geneza metaforei şi sensul culturii, sintagma blagiană geografia mitologică se suprapune coordonatelor simbolice ale satului arhaic. Volumul publicat de Elena Manta conturează trăsăturile unui spaţiu arhetipal, spaţiu românesc de interferenţă, cu conştiinţa eternei reintegrări în veşnicie, a spaţiului care redevine loc al fiinţei.
Monografia strucurată în 11 capitole- Numele aşezării, File de istorie, Societăţi, Vremurile aşa cum au fost, Biserica, Şcoala din Galaţi, Ocupaţii, Datini, obiceiuri, tradiţii, Portul popular, Graiul local, Crâmpeie de suflet, de dor, de frumuseţe, Alte contribuţii la cunoaşterea istoriei Galaţiu-lui, este menită a aduce în conştiinţa contemporaneităţii obârşia ca o matcă fără sfârşit, statornicia oamenilor şi a locului.
Însemnările manuscrise, documentele de arhivă ale scolii,ale bisericii şi mărturiile celor care au trăit sau au auzit despre evenimentele consemnate definesc construcţia arhitectonică a monografiei.
Toponimul Galaţi a deschis un larg câmp de investigaţie a surselor bibliografice: Iorgu Iordan, Toponimia românească, Prodan, Urbariile Ţării Făgăraşului, Lukacs, ŢaraFăgăraşului în evul mediu, Ştefan Pascu, Voievodatul Transilvaniei, Coriolan Suciu, Dicţionarul istoric al localităţilor din Transilvania, Nicolae Aron, Monografia bisericilor, şcoalelor şi reuniunilor române din Făgăraş. In Transilvania sunt cinci toponime care conţin etnonimul Besseni, pecenegii în sursele latine medievale. Omonimele toponimelor Galaţi sunt corelate cu existenţa unor oraşe vechi, numite Kalat de către huni. In apropierea Făgăraşului este consemnat un toponim românesc Cetatea veche. In hotarul Galaţi-ului există toponimul În Cetăţi sau La Cetăţi. Autoarea volumului va conchi
