Călătorie cu bicicleta în Carpaţi, dând roată munţilor României, în sensul acelor de ceasornic. Un drum de 1.200 kilometri pe care Bogdan Florescu şi Dan Spulber l-au făcut în 29 de zile, vara trecută, mergând la o altitudine medie de 1.000 de metri, pentru a scoate în evidenţă imensul potenţial turistic al unei alte Românii, cea de dincolo de nori - cătune, obiceiuri, poveşti - unde ajungi pe poteci numai de ciobani ştiute.Aventura asta te face să "simţi că viaţa poate fi şi altfel", zice Bogdan. Numai cu el am stat de vorbă, la Braşov, pentru că Dan era plecat cu turişti străini prin ţară, fiind tour operator. Bogdan face hărţi topografice şi satelitare. A realizat hărţi pentru Ţara Branului, Piatra Craiului, Postăvaru, Retezat, Sighişoara, Băile Tuşnad, Valea Dornelor, fiind partener al Asociaţiei de Ecoturism din România. Acum lucrează pentru traseele din Bucegi. Cât au mers de-a lungul Carpaţilor, au avut la ei un sistem de navigaţie, cu GPS-ul ştiind tot timpul unde se află.

Nici o clipă nu s-au pierdut în munţi. Călătoria lor n-a fost doar un simplu exerciţiu fizic, chiar dacă Bogdan zice că a dat ceva kilograme jos, efortul fiind comparabil cu o "cură de detoxifiere". Mergeau în fiecare zi cam 80 de kilometri. Era o medie, pentru că în unele zile au depăşit suta de kilometri. "Pedalam cât era ziua de lungă. Uneori ne-a prins şi noaptea pe drum", povesteşte el. Cea mai mare altitudine la care au ajuns cu bicicleta a fost în Munţii Făgăraş, la 2.400 de metri, la Iezer. Până la la 2.000 de metri au urcat şi în Călimani.

Harta circuitului Carpaţilor

Dar după toate astea va urma un lucru la fel de important - elaborarea unei hărţi a traseului, de 1.200 de kilometri. Drumul a fost împărţit în şase segmente. Primul e de la Moeciu până în Retezat. Cel mai greu drum. Puţine pensiuni în vârf de munte. Ar fi bine să ai la tine mâncare pe