Comisia Europeană ar putea cheltui câte 4.000 de euro pentru fiecare angajat concediat al Nokia România, în cadrul unui proiect prin care Ministerul Muncii vrea să obţină finanţare din Fondul European de Ajustare la Globalizare (FEAG) pentru angajaţii afectaţi de plecarea Nokia. Modelul este preluat de la măsurile aplicate de finlandezi în Germania, după ce au închis fabrica de la Bochum.
Aceasta este singura soluţie găsită de Guvern pentru reintegrarea pe piaţa muncii a celor 2.600 de angajaţi care îşi vor pierde locul de muncă de la începutul anului viitor. Este greu de estimat însă ce impact va avea replicarea proiectului nemţilor în România, având în vedere că, după 2 ani de implementare în Germania, puţin peste jumătate (56%) din cei 1.337 de angajaţi de la Bochum au reuşit să-şi găsească un nou loc de muncă.
"Accesarea Fondului European de Ajustare la Globalizare este soluţia. Prin acest fond al Uniunii Europene pot fi finanţate măsuri active pentru lucrătorii disponibilizaţi, iar aceştia să revină pe piaţa muncii. În atenţia Ministerului Muncii sunt atât angajaţii Nokia, cât şi cei ai furnizorilor companiei Nokia (servicii de transport, catering etc.)", a spus Sulfina Barbu, noul ministru al muncii, după ce s-a întâlnit la finele săptămânii trecute, la Jucu, cu reprezentanţii sindicatelor şi ai patronatelor, precum şi cu angajaţi din echipa de management a Nokia. Rezultatul discuţiilor? Guvernul va depune un proiect la Comisia Europeană pentru a accesa fonduri europene în valoare totală de peste un milion de euro, pentru a crea o miniagenţie pentru ocuparea forţei de muncă destinată celor 2.600 de angajaţi afectaţi de închiderea fabricii Nokia de la Jucu.
Ce se întâmplă după concedierile făcute de Nokia: "De la job la smart job"
Proiectul, care ar urma să se desfăşoare pentru o perioadă de doi
