În epoca reţelelor sociale, există şi nonconformişti care nu au dat „Like“ Facebook-ului, chiar dacă sunt activi pe internet, iar tehnologia nu are secrete pentru ei.
Pe lângă 3,7 milioane de români care sunt în mod constant pe Facebook, cei care refuză să se adapteze la schimbările modernităţii privesc reţeaua socială cu scepticism şi cu o aparentă frică. Mulţi tineri refuză să-şi facă profil de Facebook, invocând nevoia de intimitate, dezumanizarea sau dezinteresul. Prietenii încearcă să-i convingă să intre în rândul celor „normali", iar la unele facultăţi blogurile şi reţelele sociale au devenit o necesitate.
Cu toate acestea, „rezistenţii" la asaltul socializării online se lasă greu. Conform unui cercetător de la Microsoft Research, Alice Marwick, refuzul de a participa la activitatea de pe Facebook, Twitter sau Google+ vine la pachet cu costuri sociale crescute. „Pe reţelele sociale sunt toate bârfele, toate flirturile, toate planificările. Este locul unde se împărtăşesc cunoştinţele. Dacă nu participi la viaţa socială online a grupului, practic nu eşti implicat în viaţa colectivă cu care doreşti să te asociezi", spune cercetătoarea.
Virginia Nistor, 22 de ani, a refuzat să-şi creeze cont pe reţeaua socială a lui Mark Zuckerberg, influenţată şi de eşecul său de a-şi administra fostul cont de hi5, cea mai populară reţea socială din România înainte de apariţia Facebook-ului. „Nu am simţit nevoia şi m-am gândit că ar putea da dependenţă. Însă principalul aspect a fost că am «eşuat» cu hi5‑ul, nefolosindu-l.
De ce să‑mi creez un cont nou, dacă eu nu sunt omul care să încarce poze, să le împartă cu prietenii". Apropiaţii tinerei au încercat să o convingă să li se alăture, unii dintre ei chiar oferindu-i contul lor pentru a „testa" reţeaua înainte. „O prietenă bună a vrut să-mi dea contul ei. Adevărul este că nu sunt foarte cu