Turbulenta extrema a pietelor de capital din ultimele luni impreuna cu incetinirea cresterii economice din tarile dezvoltate au creat un cerc vicios pe care politicienii se lupta din greu sa il intrerupa. Desi incertitudinea domneste se poate trage o concluzie clara: bancile sunt calcaiul lui Ahile al economiilor Uniunii Europene. Si pentru ca fara banci sanatoare, care sa indeplineasca functia esentiala de a aloca capital, economia nu poate functiona a devenit imperativ pentru toate tarile UE, inclusiv Romania, sa asigure buna lor functionare cu orice pret. Bancile nationale, autoritatile de supraveghere prudentiala, ministerele de finante si in primul rand liderii politici trebuie sa fie pregatiti oricand sa nationalizeze, lichideze ordonat, vinde partial, fuzioneze, injecteze capital sau sa garanteze finantarea oricarei banci din UE. Pe termen mediu si lung va aparea un nou sistem bancar: semnificativ mai mic, mult mai conservator si mai bine capitalizat si respectiv mai putin profitabil. Pana atunci insa, oricat de neplacut si nepopular este, bancile trebuiesc ajutate sa supravietuiasca.

Exemplul no. 1 – Dexia

In timpul weekend-ului trecut, tipic perioadelor de criza majora, Franta si Belgia au decis sa divizeze grupul financiar Dexia la numai trei ani dupa prima interventie de ajutorare. Interventia a devenit necesara din cauza evaporarii surselor de finantare ale grupului provocata de temerile legate de potentialele pierderi in urma investitiilor in PIIGS. Solutia gasita si impusa consiliului de administratie al Dexia arata in acelasi timp limitarile guvernelor in interventiile din sistemul financiar. Belgia cheltuieste €4 miliarde pentru a cumpara banca comerciala domestica (sub 1% din PIB-ul Belgiei) iar Franta, prin intermediul bancilor de stat Caisse des Depots et Consignations si La Banque Postale, va prelua Credit Local de France, divizia f