Sănătatea orală este strâns legată de bolile cardiovasculare. Cu cât sănătatea dinţilor şi gingiilor este mai afectată, cu atât şi riscurile asupra sănătăţii generale sunt mai mari. Persoanele cu forme severe de îmbolnăvire prezintă cel mai ridicat risc de a dezvolta şi o boală cardiovasculară sau vasculocerebrală. Boala parodontală sau parodontoza, cum era denumită în trecut, se caracterizează în primele faze de apariţia sângerării şi inflamaţiei gingivale. Netratată, duce la apariţia mobilităţii dentare şi, ulterior, la pierderea prematură a dinţilor prin resorbţia suportului osos al acestora.

Această boală, în diversele ei forme, poate afecta mai mult decât dinţii şi suportul lor – gingia şi oasele maxilare. Infecţiile parodontale sunt considerate factor de risc în bolile cardiovasculare şi în atacurile vasculare cerebrale.

Bacteriile şi toxinele eliberate de acestea intră în circulaţia sangvină prin micile leziuni de la nivelul gingiei, prezente în parodontopatii, ajung la alte organe, cum ar fi inima, sau se pot ataşa de pereţii vaselor de sânge, ducând la formarea de plăci de aterom. La examenul microbiologic al plăcilor de aterom prelevate de la bolnavi cardiovasculari s-a găsit acelaşi conţinut bacterian ca şi cel din placa bacteriană din jurul dinţilor prezenţi, dovedindu-se astfel că bacteriile răspunzătoare de îmbolnăvire parodontală ajung în circulaţia sistemică.

Astfel, tratarea bolilor parodontale are efect şi asupra sănătăţii generale, în unele cazuri prevenind chiar infarctul miocardic. Studiile arată că pacienţii cu o stare de sănătate orala precară sunt mai predispuşi la infarct miocardic, comparativ cu pacienţii cu sănătate orală bună. Această relaţie apare independent de alţi factori de risc cum ar fi vârsta, colesterolul total, hipertensiunea, fumatul şi prezenţa diabetului. Aceşti factori de risc generali pot, totodată, cont