Vizita Patriarhului Bisericii Ortodoxe Ruse la Chişinău s-a vrut a fi o încercare de a ajuta la depăşirea crizei politice actuale din Republica Moldova. Cine ştie, poate, dacă mai vine şi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Daniel, şi Papa Benedict al XVI-lea, chiar vom reuşi!
Chestiunea legată de rolul ortodoxiei în societate, a religiei, în general, este revigorată nu numai graţie vizitei Patriarhului Kiril, dar şi unui eveniment ştiinţific şi cultural organizat în 10-11 octombrie la Chişinău de către Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu", condus de energicul său director, Petre Guran. Dedicată lui Alexandru S. Sturdza, conferinţa se bucură de prezenţa a trei intelectuali români cu renume în străinătate - doi din România, Andrei Pippidi şi Theodor Paleologu, precum şi basarabeanca Stella Ghervas, originară din Sculeni, raionul Ungheni, actualmente conferenţiar la Universitatea din Geneva. La eveniment participă cercetători şi profesori locali, majoritatea fiind de la Facultatea de Istorie şi Filozofie a Universităţii de Stat din Moldova, instituţie care se numără printre organizatori.
De ce Alexandru S. Sturdza şi cine a fost acesta? El face parte din categoria celor pe nedrept daţi uitării. A fost un intelectual şi diplomat moldovean din secolul al 19-lea, etnic român după mamă şi etnic grec după tată. S-a născut la Iaşi în 1791 şi era fiul lui Scarlat Sturdza, primul guvernator al Basarabiei ocupate de Rusia ţaristă (1812-1813).
Alexandru Sturdza a fost o vreme consilier al împăratului Rusiei Alexandru I, participând în această calitate la redactarea Tratatului de constituire a Alianţei Sfinte la 1815. A creat societatea de istorie şi antichităţi din Rusia Nouă, la Odessa (locul unde a murit, în 1854), a corespondat cu sute de gânditori şi diplomaţi europeni din prima jumătate a secolului al 19-lea. Cea mai cuprinzătoare cart
