România are un risc fiscal apropiat de media Uniunii Europene (UE) şi de două ori mai mic decât cel al Greciei, acesta reflectând vulnerabilităţi legate de necesarul de finanţare actual şi proiectat al statului, potrivit unui raport al Comisiei Europene.
Indicatorul de risc fiscal ia în calcul informaţii despre nivelul datoriilor statului, datorii ca procentaj din PIB scadente în termen de 24 de luni, dobânda implicită pentru datoria suverană şi decalajul balanţei primare (necesarul de împrumut fără plata dobânzilor pentru datoriile consolidate) faţă de o situaţie care ar conduce la convergenţa datoriei către 60% din PIB până în 2020.
Indicatorul reflectă riscuri care, dacă s-ar materializa, ar pune presiune pe situaţia fiscală şi ar conduce la o creştere bruscă a necesarului de finanţare pe partea fiscală. Indicatorul evaluează riscul relativ, nu nivelul de risc absolut pe care îl prezintă fiecare ţară, ci mai degrabă modul în care influenţează statele membre.
Pentru România, indicatorul calculat de CE se situează la 0,54 puncte, uşor peste media UE, de 0,51 puncte. Grecia prezintă cel mai ridicat risc din UE, de 1,02 puncte, urmată de Italia, cu 0,88 puncte.
În Europa Centrală şi de Est, Bulgaria prezintă cel mai redus risc fiscal, de numai 0,08 puncte, în timp ce în Ungaria acesta este cel mai ridicat, de 0,82 puncte. Polonia şi Cehia se situează sub media UE, cu 0,48 puncte, respectiv 0,32 puncte.
Luxemburg, cu o valoare negativă de 0,05 puncte, este statul UE cu cea mai solidă situaţie fiscală. România are un risc fiscal apropiat de media Uniunii Europene (UE) şi de două ori mai mic decât cel al Greciei, acesta reflectând vulnerabilităţi legate de necesarul de finanţare actual şi proiectat al statului, potrivit unui raport al Comisiei Europene.
Indicatorul de risc fiscal ia în calcul informaţii despre nivelul datoriilor statului, da
