Pana acum, grecii au mai falimentat ca tara de vreo 5-6 ori. Prima data s-au imprumutat de la Templul din Delos (un Wall Street al vremii) mai mult decat putea duce. Datoriile grecilor erau echivalente cu 215% din PIB (Winkler, 1933). Fireste, s-a facut un haircut intrucat altfel nu se putea. S-a taiat atunci circa 80% din datorie. In 1826, ca sa ne apropiem fulgerator, Grecia da iar faliment si e alungata de pe pietele internationale vreme de 53 de ani. Era in vremea Razboiului de Independenta (inceput la 1821, detalii mai jos). 1843, alt faliment. 1893, un altul (haircut 70%). Urmeaza noi si noi falimente. A invatat Europa ceva din asta? Nimic. Dar ce zice Biblia? In Deuteronom, gasim asa: În anul al şaptelea vei face iertare. Iertarea însă va fi aceasta: tot împrumutătorul, care dă împrumut aproapelui său, să ierte datoria şi să n-o mai ceară de la aproapele său sau de la fratele său, că s-a vestit iertarea în cinstea Domnului Dumnezeului tău. Ceea ce grecilor li s-a aplicat cu succes, scrie Dan Popa pe blogul Hymerion.ro.
După cucerirea Imperiului Bizantin de către turci, cea mai mare parte a Greciei a trecut sub otomani. Evident, grecii s-au mai rasculat, au infiintat chiar si Eteria (care avea misiunea de a organiza rebeliuni- prima incepand chiar în Țara Românească, dar a fost rapid înăbușită de otomani). Între diferitele tabere grecesti au izbucnit conflicte care au dus la declanșarea unui război civil. Între timp, otomanii au negociat cu Muhammad Ali (Egipt), care l-a trimis pe generalul Ibrahim Pașa sa vada care e situatia si sa stopeze rebeliunea. Ibrahim urma sa fie recompensat cu anumite portiuni din Grecia. Până la sfârșitul anului 1825, cea mai mare parte a Peloponezului trecuse sub controlul Egiptului. In aprilie 1826, Grecia declara falimentul. Razboiul costase mult prea mult.
In 1843 vine urmatorul faliment. Grecii imprumutase
