Sunt sigur că românii nu sunt împotriva scăderii corupţiei şi a crimei organizate sau a creşterii supremaţiei legii.
Finlanda şi Olanda au respins aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. În declaraţia oficială, ele susţin că ambele ţări au probleme binecunoscute de corupţie, crimă organizată şi stat de drept şi că, din aceste motive, graniţele lor nu pot fi în momentul acesta de încredere pentru apartenenţa Schengen.
Cred că aici este mai mult în joc decât simpla pregătire a fiecărei ţări pentru a intra în spaţiul Schengen. Indiscutabil, unanimitatea este un principiu care stă la baza luării unei decizii în UE şi permite fiecărui stat participant, indiferent de mărime sau puterea economică, să hotărască în mod egal în privinţa extinderii integrării europene. Cu toate că acest principiu este mult prea important pentru a-l pune sub semnul întrebării în problema extinderii spaţiului Schengen eu nu sunt de acord ca unele ţări să stea în calea integrării celorlalte.
Anul acesta, în iunie, am depus deja o declaraţie ca ambele ţări să fie primite ca membre în momentul în care îndeplinesc criteriile Schengen. Uniunea Europeană nu poate avea state membre care să fie mai egale decât celelalte. Mişcarea liberă a persoanelor şi a mărfurilor este o piatră de temelie a Uniunii înseşi.
În cazul Finlandei, hotărârea nu este cauzată de populismul naţional. În timp ce Finlanda este de acord cu constatările Comisiei Europene, că ambele ţări îndeplinesc criteriile tehnice pentru aderarea Schengen, a hotărât să privească mai extins situaţia lor. Cel mai probabil, decizia Schengen va fi amânată până în 2012, când Comisia va publica evaluarea asupra modului în care România combate corupţia şi crima organizată.
După părerea mea, decizia Finlandei nu ia în considerare în mod corespunzător ideea şi solidaritatea Europei. În Finland
