Verdictul dat ieri împotriva lui Timoşenko pune Uniunea Europeană într-o situaţie delicată: pe de o parte, aceasta nu poate accepta rezultatul unui proces pe care mai mulţi lideri europeni l-au clasificat drept unul „politic"; pe de altă parte, o reacţie prea violentă ar putea arunca Ucraina în braţele deschise ale Rusiei.

Judecătorul Rodion Kireev nu terminase încă de citit sentinţa când Iulia Timoşenko l-a întrerupt, declarând că va continua să îşi apere numele respectabil şi că decizia lui Kireev arată că Ucraina s-a întors la metodele de represiune folosite de Uniunea Sovietică în timpul lui Stalin.

Alături de fostul premier s-au aflat atât soţul şi fiica sa, cât şi mii de susţinători ai săi, adunaţi în faţa tribunalului din Kiev, unde peste 1.000 de poliţişti au fost detaşaţi pentru a preveni eventuale proteste violente după ce serviciile secrete SBU avertizaseră că ar putea avea loc acte de terorism împotriva „simplilor cetăţeni".

În procesul început în iunie, Timoşenko a fost acuzată de abuz de putere - mai exact, de faptul că ar fi semnat în 2009, fără autorizarea propriului său guvern, un contract care privea importul de gaze naturale din Rusia, acceptând preţul prea mare impus de Moscova şi aducând ţării sale prejudicii de 200 milioane dolari.

Doar cu câteva luni în urmă, actualul ministru al Infrastructurii, Boris Kolesnikov, a declarat că pierderile anuale ale Ucrainei din contractul cu Rusia se ridică, de fapt, la 8 miliarde dolari. Timoşenko a declarat că funcţia de premier i-a permis să semneze contractul cu Rusia fără să necesite o permisiune specială - şi că acţiunea sa a pus capăt unei dispute tensionate între Moscova şi Kiev, din cauza căreia nu numai Ucraina, dar întreaga Europă s-a văzut confruntată cu diminuarea rezervelor de gaz natural în iarna anului 2008. Ministerul de Externe al Rusiei este, de asemenea, de părere c