Lucrurile erau "înainte" altfel pentru un client care intra într-un magazin al Orange, cel mai mare operator de telefonie mobilă, aşa cum este, de exemplu, cel din Piaţa Victoriei din Bucureşti, unde e şi sediul central al companiei. Cum intrai în magazin, în faţă era recepţia, unde cereai informaţii, cumpărai o cartelă sau un accesoriu sau luai un bon de ordine pentru a discuta cu un agent de relaţii cu clienţii. În dreapta erau asistenţii de vânzări. Un client care avea de gând doar să-şi plătească factura, putea merge cu ochii închişi prin magazin până la casieriile aflate undeva în stânga - putea ajunge acolo fără să vadă nimic din ofertele Orange sau fără ca să fie abordat de vreun om de vânzări. Dacă era coadă - se întâmplă în anumite intervale orare -, clientul stătea în picioare, era cu spatele la toate ofertele Orange şi la ce se întâmpla în magazin şi îşi putea petrece timpul de aşteptare privind, poate, traficul de pe bulevardul Lascăr Catargiu. Noi gadgeturi de la producătorii români: un smartphone la 649 de lei şi un notebook de 2.000 de lei

Pentru o companie cu afaceri de aproape un miliard de euro pe an în care deciziile de achiziţie luate sau nu de clienţi în reţeaua de retail proprie sau a partenerilor joacă un rol cheie în evoluţia veniturilor şi care se luptă să-şi apere poziţia de lider de piaţă în faţa unor competitori agresivi ca Vodafone sau Cosmote, fiecare client care intră şi iese din magazin doar plătindu-şi factura este o ocazie ratată de dezvoltare. Era nevoie de o schimbare, spune Florin Popa, managerul care coordonează reţeaua de vânzări şi distribuţie al Orange şi care trebuie în permanenţă să se asigure că atât magazinele proprii, cât şi cele ale partenerilor, 725 în total, fac faţă asaltului unor rivali ca Vodafone şi Cosmote. Ce s-a întâmplat? A fost schimbat şi designul magazinelor, şi mobilierul, şi traseul clientului prin m