La o conferinţă care a avut loc luni, într-o sală cu peste 100 de participanţi, numai şase persoane au ridicat mâna ca să răspundă afirmativ că au economii mai mari decât volumul împrumuturilor contractate. Ceea ce se vede în statistici, cum că economisim puţin, dar ne-am asumat datorii cam mari, se vede şi într-un mod nemijlocit, când coborâm pe stradă. Este de remarcat faptul că evenimentul respectiv era dedicat investiţiilor, deci se presupune că ar fi trebuit să participe cei care au disponibilităţi.
Economisim puţin pentru că nu prea avem din ce, iar atunci când avem cât de cât, ne repezim la raftul cu dulciuri al societăţii de consum. De aceea nici nu avem capital pentru investiţii în măsura în care ar avea nevoie economia naţională. Am continuat să ne bazăm pe banii străinilor, însă pe fond de criză financiară vom putea conta din ce în ce mai puţin pe ei. Am fost avertizaţi chiar săptămâna trecută la o dezbatere organizată la BNR. "Dependenţa de finanţarea externă devine tot mai problematică în lumea de astăzi", a spus guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu.
Bancherii prezenţi la eveniment au mers chiar cu un pas mai departe. Accentul se va muta tot mai mult pe pieţele locale şi pe economisirile naţionale, a afirmat Mişu Negriţoiu, directorul general al ING Bank România, adăugând că depozitele atrase de la clienţi reprezintă cea mai valoroasă sursă de lichiditate într-o lume în care finanţarea din pieţele interbancare devine din ce în ce mai nesigură. "Intrăm într-o nouă etapă, în care investiţiile vor depinde de economisirea internă", a spus, la rândul său, Sergiu Oprescu, preşedintele executiv al Alpha Bank România.
La o primă vedere, am putea aşadar sta liniştiţi. Sistemul bancar înţelege importanţa economisirii şi va încuraja, în consecinţă, coagularea capitalului autohton atât de necesar pentru investiţii. Problema este însă că i
