Estonia are în prezent cea mai rapidă creştere economică din Uniunea Europeană, ceea ce ridică, normal, înrebarea: cum reuşeşte să se descurce atât de bine când celelalte ţări se confruntă cu atâtea probleme financiare?
Eva-Maria Ounapuu profită de boom-ul economic al Estoniei. Ea a înfiinţat acum patru ani o companie de produse cosmetice organice numită JOIK, transformându-şi pasiunea pentru lumânări într-o afacere. Ea a primit subvenţii din partea UE pentru achiziţionarea utilajelor şi consultanţă în domeniul marketingului, dar a fost ajutată foarte mult şi de agenda de afaceri prietenoasă a guvernului estonian, scrie BBC.
"A fost chiar uşor. Nu am avut nicio problemă cu reglementările şi chiar şi găsirea unor spaţii de vânzare a produselor a mers destul de bine. Poţi să-ţi plăteşti impozitele online, aşa că nu mai iroseşti timp preţios completând formulare şi alte lucruri. Nu datorăm creşterea economică guvernului, dar acesta nici nu ne-a pus obstacole în cale", spune ea.
Firma JOIK are acum patru angajaţi şi s-a mutat într-un spaţiu mai mare. Are o cifră anuală de afaceri de 250.000 de euro şi a început să-şi exporte produsele în ţările baltice învecinate. Estonia are o poveste similară pentru că ţara a parcurs un drum lung de când a aderat la UE în anul 2004.
Un aflux iniţial de credite a condus la un boom pe piaţa construcţiilor şi la creşterea preţului caselor, dar balonul s-a spart în anul 2008, afectând situaţia financiară a statului. Guvernul a fost astfel obligat să acţioneze cu reforme ample.
Piaţa muncii a fost liberalizată, vârsta de pensionare a crescut, iar cheltuielile publice au fost reduse. Dar impozitele s-au menţinut la un nivel scăzut pentru a impulsiona afacerile. Întreprinzătorii moderni şi-au făcut apariţia.
Produsul Intern Brut al Estoniei a c