Măsura transferă către mediul privat ineficienţele sistemului de sănătate

Gătej, AmCham: Înţelegem nevoia de a controla consumul de medicamente, dar această taxă nu

asigură elementul pe care noi îl căutăm în business - predictibilitatea

Prigent, GSK România: Suntem gata să scriem un cec, dar nu suntem gata să scriem un cec în alb

Noua taxă clawback care obligă producătorii de medicamente să finanţeze sistemul public de sănătate limitează investiţiile în domeniul farmaceutic, întrucât nu asigură ceea ce caută posibilii investitori, adică predictibilitatea, şi nu permite acestora să îşi facă planuri în România, potrivit Camerei de Comerţ Americane în România (AmCham).

Reprezentanţii organizaţiei au atras atenţia că introducerea taxei clawback în forma actuală transmite un puternic semnal negativ în mediul investiţional.

"Adoptarea de noi măsuri legislative trebuie precedată de evaluarea impactului economic în vederea adoptării unor soluţii echilibrate. Considerăm că taxa clawback, în forma adoptată, limitează în mod semnificativ dezvoltarea investiţiilor în domeniul farmaceutic întrucât nu asigură predictibilitatea necesară în stabilirea bugetului anual", a declarat Alexandra Gătej, preşedintele AmCham România, organizaţie cu 300 de membri companii americane, internaţionale şi locale, conform Mediafax.

Aceasta a explicat că măsura adoptată este lipsită de logică economică atât timp cât impune doar companiilor farmaceutice o taxă pe veniturile generate de întreg lanţul de aprovizionare. "Înţelegem nevoia pe termen scurt de a controla consumul de medicamente, dar ne arătăm îngrijorarea cu privire la faptul că această taxă nu asigură elementul pe care noi îl căutăm în business - predictibilitatea", a declarat Alexandra Gătej. Printre companiile americane prezente pe piaţa farmaceutică românească se numără Pfizer, Merck Sharp