Nu îi luăm din merite lui Steve Jobs dacă spunem că nu se compară cu Thomas Edison, consideră Vaclav Smil, un cercetător care face studii interdisciplinare în domenii precum energia, mediul, producţia de alimente sau inovaţie tehnică. Dar pentru acest lucru trebuie să înţelegem ce a făcut Edison.
Superlativele la adresa lui Jobs nu mai contenesc, iar cei care au fost vrăjiţi de produsele Apple le descriu drept revoluţionare şi spun nu doar că au schimbat industria electronicelor, ci chiar modul în care trăim. Comparaţiile cu Edison, unul dintre cei mai mari inventatori din istorie, au apărut imediat după ce Jobs a renunţat la postul de CEO al Apple în august. Atunci un articol din The New Yorker scria că "Thomas Edison al secolului 20 se dă jos de pe scenă". Dar, în ciuda tuturor produselor lansate de el, Mac, iPod, iPhone sau iPad, Jobs nu poate fi comparat cu Edison, consideră Smil.
Oricine a studiat istoria progresului tehnic poate face diferenţa între inovaţiile cu adevărat importante, adevăratele salturi tehnologice, şi invenţiile secundare, variantele îmbunătăţite.
Cel mai vechi exemplu al unui salt tehnologic este cel în care primii oameni au început să folosească pietre pentru a transforma alte pietre în obiecte ascuţite (topoare, cuţite şi săgeţi). În istoria modernă nu a existat un salt mai important decât generarea şi distribuţia la scară largă a electricităţii.
Cel mai bine poate fi ilustrată importanţa energiei în viaţa de zi cu zi dacă ne întrebăm cum ar arăta lumea fără ea. Folosim electricitatea pentru orice, de la aprinderea unui simplu bec sau încărcarea electronicelor, telefoane mobile, computere, până la salvarea de vieţi (sintetizarea şi producţia de medicamente nu ar fi existat fără electricitate, vaccinurile au nevoie de refrigerare, iar inimile, în timpul operaţiilor, sunt înlocuite de pompe electrice) şi producţia
