Acordul privind schimbul de prizonieri între Israel şi Hamas este salutat de comunitatea internaţională. Israelul a semnat cu mişcarea radicală palestiniană un acord în vederea eliberării soldatului franco-israelian Gilad Shalit, în shimbul căruia vor fi eliberaţi din închisorile israeliene peste o mie de palestinieni. Un acord salutat în multe capitale europene şi arabe ca unul "istoric", de natură să deschidă o nouă pagină în negocierile de pace din regiune.
Aceste negocieri au loc de foarte multă vreme, iar concretizarea lor în acest moment are legătură cu faptul că Israelul s-a regăsit în ultimul timp total izolat în regiune. Relaţiile sale cu Turcia şi cu Egiptul au avut de suferit în ultima vreme, iar "primăvara arabă" a fost privită uneori mai degrabă cu nelinişte în Israel, de teamă că islamiştii radicali ar putea fi primii beneficiari ai democraţiei.
Israelul a mai constatat că majoritatea ţărilor de pe planetă sprijină ideea recunoaşterii unui stat palestinian la ONU, chiar dacă dreptul de veto al Statelor Unite blochează deocamdată acest fapt.
În schimb, Palestina are şanse să fie aleasă membră cu drepturi depline la UNESCO, ceea ce înseamă o victorie diplomatică pentru preşedintele Palestinian, Mahmoud Abbas.
Pentru acelaşi lider palestinian însă şi pentru mişcarea sa, Fatah, acordul dintre Israel şi Hamas reprezintă mai degrabă un avertisment. Într-un moment când cele două mişcări, Fatah şi Hamas, încearcă să se reconcilieze, Israelul pare să-i considere pe islamiştii radicali drept singurii săi interlocutori serioşi. De altfel, mişcarea Hamas îşi revendică deja acest titlu.
Pentru Hamas, actualul acord este încă o dovadă că Israelul nu respectă decât adversarii care reprezintă concomitent şi o forţă militară. Unii comentatori cred că în spatele acestui acord se mai ascunde şi dorinţa mişcării Hamas de a fi primită la
