Lipsa de unitate a ţărilor europene şi tendinţa economiilor puternice şi excedentare de a se izola de problemele statelor mai slabe permit crizei din zona euro să capete dimensiuni extrem de periculoase care exced graniţele Europei.
Cel mai recent exemplu că unele state ignoră problemele sistemice ale zonei euro concentrându-se în schimb pe cele interne este Slovacia, al cărei parlament a respins planul liderilor europeni de a fortifica fondul de bailout al uniunii monetare, FESF. Guvernul slovac consideră votul drept moţiune de încredere pentru Cabinet. Decizia Slovaciei împiedică însă folosirea uneia dintre cele mai puternice arme pe care Europa o poate avea în lupta contra crizei. Fondul FESF consolidat ar fi avut o capacitate mai mare de creditare şi ar fi putut asigura finanţare pentru băncile europene însetate de lichidităţi.
În Germania, cea mai mare economie europeană, populaţia se împotriveşte tot mai puternic ca Berlinul şi, în cele din urmă plătitorii de taxe şi impozite, să plătească pentru ceea ce ei consideră destrăbălarea altor popoare, scrie The Wall Street Journal.
Cancelarul german Angela Merkel refuză cu determinare propunerile altor lideri europeni de a permite emiterea în comun de eurobonduri de către ţările din zona euro pentru a susţine financiar economiile slabe. Niciun alt stat din zona euro nu contează mai mult decât Germania şi Franţa. Soarta Greciei este negociată de liderii acestor ţări peste capul premierului George Papandreou şi al ministrului de finanţe Evangelos Venizelos.
Obstructivi sunt şi finlandezii, care mult timp au insistat că nu vor participa la ajutarea Greciei dacă nu primesc garanţii din partea acestui stat. Pretenţiilor finlandezilor li s-au alăturat şi ale altor ţări nordice.
Unul dintre cei mai fervenţi susţinători ai soluţiei eurobondurilor, preşedintele Comisiei Europene José Manuel Barro
