Cardinalul Gianfranco Ravasi şi directorul Institutului Cultural Român au vorbit despre credinţă, fără să impună un punct de vedere, ci doar pentru a-i face pe oameni să îşi pună întrebări.

Precum cartea lansată marţi seară de către cardinalul Gianfranco Ravasi, "Întrebări privitoare la credinţă", discuţia din cadrul conferinţelor de la Ateneul Român nu a oferit răspunsurile pe care le caută credincioşii şi necredincioşii şi nici nu a impus o anumită dogmă bisericească.

Horia Roman Patapievici şi invitatul său, cardinalul Gianfranco Ravasi, au încercat să împingă discuţia spre trei subiecte principale: tradiţia, libertatea şi comunitatea.

Indiferenţa, mai nocivă decât ateismul

De la importanţa internetului până la pilde emoţionante despre câştigarea bătăliei esenţei asupra superficialităţii, cei doi au încercat să îi facă pe cei prezenţi să îşi pună întrebările pe care le consideră vitale nu numai pentru creştinism, ci pentru evoluţia societăţii. "Sper ca aceia care ne ascultă astăzi să se transforme dintr-o audienţă într-o comunitate", a spus Horia Roman Patapievici în cuvântul său de început.

Dezbaterea nu a fost îndreptată spre credincioşi sau necredincioşi, de aici şi împărţirea pe care cei doi au încercat să o facă încă de la început între creştini pasionaţi, credincioşi indiferenţi, atei înflăcăraţi de problemele religiei şi oameni care nu îşi mai pun întrebări, care trăiesc într-o lume a consumului şi nu mai înţeleg spiritualitatea.

Astfel, cardinalul, citându-l pe Eugen Ionesco şi amintind originile lui, a încercat să demonstreze că lipsa de interes este ceea ce strică societatea noastră. "Ionesco spunea: «când sună telefonul din casă răspund de fie care dată sperând că Dumnezeu sau un înger al lui mă sună pentru a mă chema»". Cardinalul a subliniat că românul era una dintre persona