Acţionarii băncilor europene rezistă apelurilor venite din partea politicienilor de a injecta mai mult capital în sectorul bancar, presiune ce ar putea conduce la un nou val de infuzii de bani publici la instituţiile de credit.

Liderii Uniunii Europene lucrează la un plan care ar putea obliga băncile să atragă capital suplimentar de 100-300 miliarde euro, potrivit estimărilor analiştilor Bloomberg. Banii ar trebui să vină fie de la investitorii privaţi, fie din fonduri publice, variantă ce ar putea presupune condiţii greu de acceptat pentru bănci şi pentru acţionarii lor.

Companii precum Schroders Plc şi Swisscanto Asset Management, care deţin acţiuni bancare europene, au arătat că ar dori să evite o investiţie, deoarece eşecul politicienilor de a rezolva criza datoriilor de stat ar putea reduce şi mai mult cotaţiile bursiere ale instituţiilor de credit, care au scăzut abrupt în ultima perioadă.

"Băncile trebuie să recâştige încrederea investitorilor şi să demonstreze că pot face performanţă înainte să atragă capital", a declarat un analist al Swisscanto, care administrează active de 52 miliarde de franci elveţieni.

Băncile care vor primi fonduri publice de la autorităţile naţionale sau europene s-ar putea confrunta cu restricţii la plata bonusurilor sau dividendelor, potrivit preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

El s-a alăturat recent cancelarului german Angela Merkel, cerând băncilor să încerce mai întâi să îşi consolideze capitalul prin vânzarea de acţiuni către investitorii privaţi. Dacă nu ar reuşi, următorul pas ar fi solicitarea de ajutor de la guvernul naţional, care, la rândul său, ar trebui să apeleze la Fondul European de Stabilitate Financiară, dacă nu va avea bani să sprijine instituţiile de credit, potrivit celor doi lideri.

Băncile resping varianta propusă de Barroso, afirmând că restricţionare