În ultimele luni au trecut la cele veşnice reprezentanţii de frunte ai generaţiei de români care s-a opus comunismului: Ion Diaconescu, Bartolomeu Anania, George Guţiu, Aurel Mladin.
Au dispărut, în 2011, patru dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai generaţiei tinerilor care au sfidat comunismul, la instaurarea terorii roşii. Este vorba de personalităţi extrem de importante, care au jucat un rol deosebit după căderea comunismului.
Ultimul „mohican"
Ultimul a plecat Ion Diaconescu, preşedintele de onoare al PNŢCD. La 94 de ani, el era ultimul senior al partidului fondat de Iuliu Maniu şi Ion Mihalache. De fapt, Ion Diaconescu era unul dintre nepoţii lui Ion Mihalache, învăţătorul care a fondat Partidul Ţărănesc. El a făcut echipă după căderea regimului comunist cu fostul secretar politic al lui Iuliu Maniu, Corneliu Coposu. Practic, peste jumătatea de veac de teroare comunistă, PNŢCD a refăcut tandemul Iuliu Maniu - Ion Mihalache, prin intermediul acestor discipoli ai lor: Corneliu Coposu - Ion Diaconescu. Dacă Iuliu Maniu şi Ion Mihalache şi-au petrecut ultimii ani în temniţele comuniste, Corneliu Coposu şi Ion Diaconescu şi-au irosit tinereţea după gratii, iar la senectute au fost cei care au reaşezat România pe drumul către democraţie: Corneliu Coposu din postura de lider al Opoziţiei unite în Convenţia Democrată din România, iar Ion Diaconescu din postura de preşedinte al Camerei Deputaţilor şi, apoi, de preşedinte al principalului partid de guvernământ din perioada 1996 - 2000, PNŢCD. Ion Diaconescu a fost închis 17 ani, pentru vina de a fi fost unul dintre membrii de vază ai PNŢ. După ce fusese înalt funcţionar guvernamental, el a trecut prin infernul puşcăriilor de la Aiud, Baia Sprie şi Râmnicu Sărat. Când a reuşit să se întoarcă în Bucureşti a început să recreeze stuctura clandestină a PNŢCD.
Ion Diaconescu a fost marcat
