Ca orice afacere ameninţată de criză, piaţa investiţiilor în artă pluteşte pe valurile paradoxului. Ciudăţeniile fenomenului se manifestă diferit, în funcţie de actorii pieţei - ofertanţi/licitatori/organizatori (case de licitaţii); de credibilitatea acestora din urmă.
De aceea nu e de mirare că unele case de licitaţii vând în procent de 80-85 la sută din totalul loturilor licitate, în timp ce altele doar în proporţie de 10 -12 la sută sau 20 la sută. Iar starea de lucruri nu se datorează, neapărat, crizei.
Una dintre explicaţii ar fi aceea că virtualii cumpărători avizaţi sunt atenţionaţi de către consilierii lor că piaţa continuă să fie invadată de falsuri. Fapt care se adevereşte, de multe ori, în urma verificărilor specializate… i totuşi, cum să pierzi din mână un Pallady, de pildă? Licitaţiile din data de 6 octombrie au înregistrat o tranzacţie substanţială - lucrarea "Natură statică cu evantai şi cantalup", ulei pe carton, 61,5 x 50,5 cm, semnată de Theodor Pallady, a fost adjudecată pentru 31.000 de euro, sub preţul de evaluare de 40.000-45.000 de euro. Cu siguranţă, câştigul a fost al cumpărătorului.
Nici ofertele din data de 18 octombrie nu sunt mai prejos. Cel mai mare preţ de evaluare, la secţiunea "Pictură de patrimoniu" aparţine uleiului pe lemn "Casă în Bretania", 21,5x35 cm, semnat de Nicolae Grigorescu: 350.000 lei. Lucrarea, pictată cu multă vervă, în tuşe spontane şi tonuri clare, ar putea rivaliza, în ce priveşte preţul, cu o "Veneţie", ulei pe pânză, 43,5x51,5 cm, semnat de Gheorghe Petraşcu, estimat la 330.000 lei.
Li se alătură alte nume sonore ale artei româneşti din primele decenii ale secolului XX, precum Eustaţiu Stoenescu şi Jean Al. Steriadi, lucrările acestora nedepăşind preţul de evaluare de 50.000 lei. Surprinzătoare sunt însă două oferte, una la secţiunea "Argint" - Halbă, piesă de colecţie Francis Batty II
