Găsirea unui loc de muncă bine plătit, cu şanse de avansare rapidă şi eventual un program care să-ţi permită şi un part-time- visul majorităţii absolvenţilor de facultate. Ce legătură există însă între programul de studii urmat şi şansele de pe piaţă şi ce fac de fapt tinerii după ce obţin licenţa?
Unul dintr-o sută devine patron, 17%, intră în şomaj, iar restul, aproape două treimi, se angajează. În paralel cu statutul social, aproximativ o treime parcurg şi un master şi doar 3% reiau studiile de licenţă înscriindu-se pentru a doua oară la facultate.
Un studiu al Autorităţii Naţionale pentru Calificări arată că privilegiaţii în ceea ce priveşte jobul sunt absolvenţii de arhitectură şi arte, aceştia având cele mai mare şanse să-şi găsească mai multe locuri de muncă. 14%, respectiv 10% dintre aceştia fac în paralel mai multe joburi, fapt ce se reflectă şi în venitul lunar. 1877 de lei câştigă în medie un tânăr absolvent de arhitectură, cu şase sute de lei mai mult decât un absolvent de medicină sau drept. Comparând cu alte categorii, nici aceştia din urmă nu stau însă rău la capitolul bani. Cele mai mici salarii sunt încasate de absolvenţii facultăţilor de educaţie fizică- 826 de lei, ştiinţele sociale- 985 de lei şi ştiinţele naturii- 928 de lei.
Valori mult sub aşteptările tinerilor. Conform recrutorilor, proaspeţii absolvenţi ar dori la angajare un salariu de cel puţin 1500 de lei. Statistica arată însă că
venitul lunar mediu net al unui absolvent de studii superioare din ultimii cinci ani este 1087 de lei.
Se poate şi mai rău: rata şomajului se menţine ridicată mai ales în cazul celor care au urmat programele de inginerie- 22%, ştiinţe exacte şi ştiinţe economice- 20%. Singurul domeniu cu şomaj zero- medicina veterinară.
Ce valoare are pe piaţă specializarea urmată?
În funcţie de specializarea urmată, orice absolvent are tr