Libertate
de Jonathan Franzen, Editura Polirom
Un roman de aproape 650 de pagini (tirania tăcută a romanului, de care vorbea Pierre Assouline), câte numără ultimul scris de Jonathan Franzen, nu se citește ușor, dar stilul autorului american, unul aparent relaxat, avându-l ca maestru declarat pe Tolstoi, cucerește și impune. „Libertate“ este cel de-al patrulea roman al unui scriitor căruia i-au mai apărut două în românește, toate la Polirom: „Al 27-lea oraș“ și „Corecții“ sunt romanele vieții americanului mijlociu, cu povești care au drept fundal marea putere economică și militară de peste Ocean, într-o perioadă în care răul moral de care suferă este tot mai pregnant, după o confesiune a autorului. Toate romanele acestui scriitor, recent prezentat pe coperta revistei Time (în galeria selectă în care au mai intrat Salinger, Nabokov, Joyce, Updike etc.), spun povestea unei familii din clasa de mijloc, dramele ascunse ale membrilor săi, eșecul comunicării între părinți și copii, soți și soții, soldate cu destrămarea acestora. „Libertate“ nu face excepție: familia Berglund, originară din Minesotta, este una oarecum obișnuită, însă figurile principale se impun într-o narațiune amplă, cursivă, de o mare finețe stilistică și psihologică, dominată de un sentiment acut al nefericirii ca mod de viață contemporan. Walter Berglund are ascendență suedeză și, ca urmare, gene nordice care fac din el un solitar și un ambițios pe linie socială, dublat de un caracter ferm, ușor mizantrop, dar iubitor de păsări sălbatice. Personajul său este cel al unui introvertit care a muncit mult să iasă din cercul strâmt al familiei tiranice, cu tată alcoolic, mamă abulică și frați ignari. Patty Berglund este mezina unei familii în care ambițiile sociale sunt, așa zicând, mai mari. Părinții ei trăiesc în lumea competiției politice, au activitate civică amplă și opțiuni pe măsu
