Arădenii sunt așteptați și astăzi, să meargă la lăcașele de cult, pentru a se ruga și a aprinde o lumânare. În fiecare an, la 14 octombrie, creştinii ortodocşi sărbătoresc ziua Sfintei Paraschiva sau Sfânta Vineri, cum este numită în popor, patroana oraşului Iaşi şi a Moldovei şi ocrotitoarea celor aflaţi în suferinţă.
Cei care nu s-au dus în perelinaj la Iași pentru a atinge moaștele Sfintei Paraschiva spun că se vor ruga la bisericile și mănăstirile din județ.
„Tare aș fi vrut să ajung și eu la iași, însă este foarte departe. A mers o vecină și i-am dat și noi haine”, spune Viorica Lunga, din Arad. Protectoarea Moldovei şi a tuturor credincioşilor români, Sfânta Paraschiva este unul din cei mai veneraţi sfinţi ortodocşi.
Oraşul în care Sfânta s-a născut, Epivata, există şi astăzi în Bulgaria. În secolul XI, însă, acesta se afla în Tracia, nu departe de Constantinopol. Sfânta Paraschiva s-a născut într-o familie de vlahi, înstărită şi evlavioasă. La vârsta de 10 ani, mergând cu mama ei la biserică, a auzit predicându-se fraza următoare: „Oricine voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-mi urmeze Mie".
După un timp, simţind chemarea către o viaţă închinată lui Dumnezeu, a fugit la Constantinopol. De acolo, a ajuns la Calcedon şi mai departe, în Iraclia din Pont, unde a petrecut cinci ani la o mănăstire. La 25 de ani Sfânta Paraschiva a ajuns din nou la Constantinopol, unde a şi murit curând. După multa vreme, în locul în care era ea îngropată, a fost înmormântat şi un marinar. Sfânta s-a arătat în vis unui călugăr, rugându-l să o dezgroape de lângă trupul aceluia.
Călugărul a îndeplinit cele cerute, şi cu mirare a văzut că trupul ei era neatins. În vremea domnitorului Vasile Lupu, după căderea Constantinopolului în puterea otomană, acesta a plătit sume mari pentru a aduce moaştele Sfintei Paraschiva la Iaşi,