Bacilul care a provocat pandemia de ciumă în Evul Mediu se regăseşte în forme similare şi în prezent.
Concluzia aparţine unei echipe internaţionale de cercetători, în urma analizei genetice a unor resturi de cadavre din acea perioadă, găsite într-un cimitir din Londra, transmite Mediafax. Studiul despre secvenţierea genomului agentului patogen al acestei maladii supranumite “moartea neagră”, pe baza analizării dinţilor victimelor ciumei bubonice, a fost publicat miercuri, online, de revista ştiinţifică britanică Nature.
Ciuma a omorât cel puţin 30 de milioane de europeni în mai puţin de cinci ani, în secolul al XIV-lea (între 1347 şi 1351). Agentul patogen al ciumei, descoperit în 1894 de francezul Alexandre Yersin, este bacteria Yersinia pestis. Genomul acesteia a fost decodat în 2001.
Studiul efectuat recent a fost centrat pe vechiul agent patogen, responsabil de pandemia din Evul Mediu, şi pe compararea acestuia cu actualele forme ale sale.
Tulpina din Evul Mediu a bacilului este strămoaşa tuturor izbucnirilor de ciumă care se ivesc în prezent, potrivit profesorului Johannes Krause, de la Universitatea Tuebingen (Germania), unul dintre autorii studiului. În şase secole, bacteria care a provocat ciuma medievală nu a suferit schimbări genetice majore.
Bacilul care a provocat pandemia de ciumă în Evul Mediu se regăseşte în forme similare şi în prezent.
Concluzia aparţine unei echipe internaţionale de cercetători, în urma analizei genetice a unor resturi de cadavre din acea perioadă, găsite într-un cimitir din Londra, transmite Mediafax. Studiul despre secvenţierea genomului agentului patogen al acestei maladii supranumite “moartea neagră”, pe baza analizării dinţilor victimelor ciumei bubonice, a fost publicat miercuri, online, de revista ştiinţifică britanică Nature.
Ciuma a omorât cel puţin 30 de milio
