- Istoric - nr. 876 / 14 Octombrie, 2011 Cand opinca valaha trona pe Parlamentul Ungariei De unde atata ura viscerala? O explicatie a dat-o scriitorul ungur Bénamy Sándor in cartea "Am trait in secolul XX”, pe care a publicat-o in anul 1966, la Budapesta: "Albert Wass purta o ura neimpacata romanilor, care primisera de la Statul Roman, prin Reforma Agrara, o buna parte din mosia sa...” Ce a "uitat” autorul, Bénamy Sándor? Sa aminteasca faptul ca Legea pentru definitivarea Reformei Agrare in Transilvania, Banat, Crisana si Maramures a vizat improprietarirea, in Ardeal, pe langa 227.953 familii de tarani romani si 86.630 de familii de tarani unguri si secui. N-a fost o reforma "etnica”, ci una corect aplicata de guvernul condus de generalul Alexandru Averescu! "Opera” literara a latifundiarului Albert Wass indeamna insa la teroare, autorul considerandu-se un activist al cultului samanist. Un vrajitor, care, prin descantece si farmece, ar avea puterea sa influenteze spiritele – fie cele bune, fie cele rele. In "Mostenirea” ("Hagyatek”), pledoaria lui este pentru abandonarea de catre unguri, popor de sinteza euroasiatica, a traditiilor europene si intoarcerea la mostenirea ungureasca, ancestrala. Un ritual replamadit si redat "Samanilor de Covasna” (cum scrie istoricul Mircea Dogaru, in excelenta lucrare "Batalia pentru Romania”) in cadrul ritualurilor sacre din Biserica din comuna Inlaceni de catre valetii contelui Wass, Iga Kariy si Bakk Balász. La 90 de ani, dupa ce a incercat in repetate randuri sa-si lepede masca de criminal, vazand ca pana nici Ungaria nu-l primeste, refuzand sa-i stearga "pacatele” celor 16 crime din Sucutard si Mureseni de Campie (plasa Chiochis, jud. Somes, azi BistritaNasaud) si participarea la genocidul de la Sarmas, s-a decis sasi puna capat zilelor, luandu-si la tinta capu’! Sa-i fi revenit atunci, in minte, imaginea cutremuratoare a lui