Spre deosebire de Iaşi, zilele oraşelor Timişoara şi Cluj Napoca sunt marcate prin concerte simfonice, proiecţii animate 3D sau festivaluri internaţionale.
Ospăţ boieresc, cu grătare, mici şi cârnăciori stropiţi cu vin şi bere pe esplanada de la Hala Centrală FOTOGALERIE
Oficialii din Timişoara au realizat un program pe trei zile pentru sărbătoarea oraşului, şi nu 20 de zile ca în capitala Moldovei, în care au organizat concerte simfonice în aer liber, spectacole cu artişti autohtoni şi evenimente în premieră naţională, precum spectacolul de animaţii 3D pe faţada Palatului Baroc, care a promovat candidaturii oraşului la titlul de Capitala Culturală Europeană.
Vezi cum au sărbătorit Timişoara, Cluj Napoca şi Iaşiul
Spectacolul de proiecţii 3D din Timişoara
„Am legat Zilele oraşului de competiţia pentru Capitală culturală europeană. Am încercat să promovăm acest concept. Am făcut ceva inedit, fără mici, bere sau manele. Preferăm să aducem calitate, standard şi rafinament acestui eveniment", a spus Adrian Orza, viceprimarul Timişoarei. Oficialii din Timişoara au interzis grătarele sau comercializarea de obiecte de artizanat în timpul Zilelor oraşului de pe 3 august.
„Nu facem târguri. Preferăm să scoatem arta în stradă, să o facem accesibilă oamenilor. Ne cotropesc manelele, micii şi kitschurile şi trebuie să aducem calitate“, a mai spus Adrian Orza.
Zilele Clujului au integrat cel mai important eveniment cinematografic din ţară, Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF), completat cu spectacole cu cavaleri medievali, proiecţii stradale, concerte pentru toate gusturile. Spre comparaţie, edilii ieşeni nu au mai finanţat Festivalul Internaţional de Film din lipsă de fonduri, dar au organizat în continuare târguri, grătare în centrul oraşului.
Program de umplutură pentru Sărbătorile
