Ce a rămas din flota României? Este o întrebare la care lectorul universitar Ovidiu Ionescu de la Universitatea Maritimă Constanţa caută răspunsul de 20 de ani.
Rezultatele muncii depuse în cele peste două decenii s-au concretizat în teza de doctorat „Evoluţia flotei comerciale şi de pescuit a României 1944 – 1989“. Lucrarea a fost prezentată astăzi în faţa unor profesori de istorie din cadrul mai multor facultăţi din Constanţa şi din Bucureşti.
Click pe imagini pentru poze cu fostele nave ale flotei românești!
Pentru această lucrare comandorul în rezervă a stat luni în şir la arhive, a citit memorii ale comandanţilor de de cursă lungă. „Unii le-au scris cu teamă, alţii cu sinceritate“, dezvăluie autorul. Aceste documente vor fi trasmise peste câţiva ani Muzeului Marinei Române din Constanţa.
Ce l-a surprins cel mai mult în timpul investigaţiilor? „S-au făcut transferuri de nave din România în alte state pe diferite motive. Li s-a schimbat pavilionul şi naţionalitatea navei“, spune lectorul universitar. În acest fel, s-a încercat să li se piardă urma.
România a devenit un stat ciudat: fără flotă, dar care scoate pe bandă rulantă ofiţeri de marină.
La întrebarea „Cine se face vinovat de această crimă neprevăzută în Codul penal“ va încerac să răspundă într-o lucrare viitoare.
România avea 321 de nave
Până la Revoluţie, ţara noastr[ avea 321 de nave. În prezent, una singură - nava Dej - mai navigă sub pavilion românesc.
Mai sunt câteva nave de transport maritim care sunt însă în patrimoniul CFR Marfă. În urmă cu un an, un petrolier românesc – Histria Topaz – a fost vândut la fier vechi.
Până la Revoluţie, flota României era pe locul nouă la nivel mondial din punctul de vedere al numărului de vase. În doar 20 de ani, sute de nave au fost înstrăinate sau vândute